AVIZ
referitor la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.297/2004 privind piața de capital, pentru modificarea și completarea Legii nr.74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative, precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr.24/2017 privind emitenții de instrumente
financiare și operațiuni de piață
Analizând proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.297/2004 privind piața de capital, pentru modificarea și completarea Legii nr.74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.199 din 15.04.2022 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D446/15.04.2022,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46 alin.(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea unor acte normative ce reglementează activitatea organismelor de plasament colectiv și a emitenților de valori mobiliare, respectiv a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.297/2004 privind piața de capital, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.10/2015, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr.74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative, cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr.24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, prin prezentul proiect se asigură transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2019/1160 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivelor 2009/65/CE și 2011/61/UE în ceea ce privește distribuția transfrontalieră a organismelor de plasament colectiv, precum și „a unor prevederi ale Directivei 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă”.
Potrivit Notei de fundamentare, promovarea acestui proiect este necesară pentru includerea în legislația națională a unor actualizări ce au rezultat din practica de autorizare și supraveghere de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a organismelor de plasament colectiv și a emitenților de valori mobiliare.
2. Semnalăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea prevederilor art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.
4. Din punct de vedere al dreptului european, proiectul intră sub incidența reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene, subsumate Dreptului de stabilire și libertatea de a presta servicii, integrate segmentului legislativ – activități de servicii, în sectorul – burse și alte piețe de valori mobiliare.
La nivelul dreptului european derivat, prezintă incidență dispozițiile Directivei (UE) 2019/1160 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivelor 2009/65/CE și 2011/61/UE în ceea ce privește distribuția transfrontalieră a organismelor de plasament colectiv, precum și prevederile art.61 din Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a Directivelor 2002/87/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE și 2014/65/UE, respectiv ale art.14 din Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă, prevederi pe care, inițiatorul prezentului demers, își propune să le transpună la nivelul legislației naționale de profil, conform art.288 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
Menționăm că, în prezent, cadrul legal intern în domeniu este pe deplin armonizat cu normele europene incidente, prin transpunerea la nivelul legislației naționale de profil a prevederilor Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), prin intermediul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Directivei 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr.1060/2009 și (UE) nr.1095/2010, care a fost transpusă prin Legea nr.74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative, cu modificările și completările ulterioare.
Din analiza proiectului rezultă că, în virtutea obligațiilor ce incumbă statelor membre cu privire la alinierea continuă la evoluția acquis-ului, transpunerea la nivel național a dispozițiilor Directivei (UE) 2019/1160 reprezintă o necesitate stringentă, în special în raport de termenul limită de transpunere, ce s-ar fi impus a fi respectat, anume data de 2 august 2021, situație ce poate antrena răspunderea statului român în eventualitatea declanșării procedurii de infringement, conform art.258 din TFUE.
5. Ca observație de ordin general, semnalăm că, potrivit regulilor de tehnică legislativă, actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc. Redactarea este subordonată dezideratului înțelegerii cu ușurință a textului de către destinatarii acestuia.
Totodată, trebuie evitate enunțurile prea generale, ambigue și eliptice, care pot servi la interpretări distorsionate și care pot prejudicia stilul normativ, dar și un blocaj de punere corectă în aplicare a actului normativ în cauză.
Menționăm că, prin Decizia nr.845/2020 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea art.435 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal[1], Curtea Constituțională a statuat că „legea trebuie să întrunească cerințele de calitate care rezultă din art.1 alin.(5) din Constituție - claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, iar legiuitorului îi revine obligația ca în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea acestor cerințe. Curtea a stabilit că cerința de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează (Decizia nr.183 din 2 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 22 mai 2014, paragraful 23), iar accesibilitatea legii se referă la publicarea actului normativ spre a fi adus la cunoștință publică, însă, pentru a fi îndeplinită cerința de accesibilitate a legii, nu este suficient ca o lege să fie adusă la cunoștință publică, ci este necesar ca între actele normative care reglementează un anumit domeniu să existe atât o conexiune logică pentru a da posibilitatea destinatarilor acestora să determine conținutul domeniului reglementat, cât și o corespondență sub aspectul forței lor juridice”.
Ca urmare, sugerăm revederea proiectului din perspectiva celor semnalate.
6. Precizăm că Expunerea de motive nu respectă structura instrumentului de prezentare și motivare, prevăzută la art.31 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, neprezentând în mod sistematizat și clar motivul emiterii actului normativ și nu respectă nici dispozițiile art.32 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Documentele de motivare se redactează într-un stil explicativ, clar, folosindu-se terminologia proiectului de act normativ pe care îl prezintă”.
În plus, subliniem că nu sunt prezentate implicațiile asupra legislației în vigoare, impactul socioeconomic, consultările derulate în vederea elaborării propunerii legislative și nici măsurile de implementare.
Semnalăm că este necesar ca elementele avute în vedere pentru susținerea măsurilor vizate prin prezenta propunere să fie dezvoltate în detaliu și să fie temeinic motivate, urmărindu-se legătura tematică dintre acestea și modificările avute în vedere.
În concluzie, subliniem că este necesară revederea Expunerii de motive și redactarea acesteia în forma specifică pentru proiectele de legi și pentru propunerile legislative, astfel încât aceasta să răspundă cerințelor de tehnică legislativă, utilizându-se exprimări și sintagme corecte și complete din punct de vedere gramatical, precum și o terminologie unitară, clară, specifică limbajului normativ, evitându-se expresiile de genul „necesitatea surprinderii în cuprinsul legislației a concluziilor relevate din practica de autorizare și supraveghere”, „proiectul de lege contemplă modificarea dispozițiilor art. 8 alin. (6) din O.U.G. nr.32/2012”, „procedurilor contemplate în prezent de cele două acte normative”, „Necesitatea a derivat din practica de supraveghere”, „și derivat cu cele nou introduse de directiva europeană”, „reformularea și corectarea unei erori materiale pentru o mai bună claritate a textului (modificări generate de tehnică legislativă)” etc.
7. La titlu, pentru o redactare corectă, în acord cu normele de tehnică legislativă, propunem următoarea formulare:
„Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.297/2004 privind piața de capital, a Legii nr.74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative, precum și a Legii nr.24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață.”
8. La art.I, la partea introductivă, pentru o informare completă, propunem ca după numărul și anul legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/2012, să figureze și mențiunea „cu modificările și completările ulterioare”.
a) La pct.1, la textul prevăzut pentru art.8 alin.(6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.32/2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.10/2015, semnalăm că sintagma „Independent de cele prevăzute la alin.(1)-(5)” nu este suficient de clară. În consecință, se impune să se clarifice dacă inițiatorul a intenționat să instituie o excepție de la prevederile alin.(1)-(5), caz în care se impune utilizarea sintagmei „Prin excepție de la dispozițiile alin.(...)”, indicându-se apoi alineatul de la care se face excepție. În situația în care nu este vizată instituirea unei astfel de excepții, propunem eliminarea sintagmei.
Cu privire la trimiterea la art.13 din Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr.1093/2010, (UE) nr.75/2013, (UE) nr.600/2014 și (UE) nr.806/2014, precizăm că acest articol detaliază Cerința pe baza cheltuielilor generale fixe, organizat în patru alineate, iar ultimul alineat este structurat în șase litere. Se impune, așadar, precizarea alineatului și, după caz, și a literei, la care se face trimitere.
b) La pct.6, în textul prevăzut pentru art.75 alin.(5), pentru rigoare în redactare, sintagma „în conformitate cu alin.(2)” se va înlocui cu sintagma „în conformitate cu dispozițiile alin.(2)”.
c) La pct.9, la textul propus pentru art.151 alin.(1), pentru utilizarea unui limbaj specific stilului normativ, propunem înlocuirea sintagmei „conform art.149 alin.(1)” cu expresia „potrivit art.149 alin.(1)”.
Totodată, la alin.(2), pentru rațiuni normative, sintagma „în atestatul menționat la art.149 alin.(4) și notifică în consecință autorității competente (...)” va fi redactată, astfel: „în atestatul prevăzut la art.149 alin.(4) și notifică în consecință autoritatea competentă (...)”.
La alin.(3), pentru o exprimare adecvată în context, recomandăm reformularea normei, astfel:
„(4) În cazul în care modificarea cu privire la care A.S.F. a informat S.A.I. potrivit dispozițiilor alin.(3) este pusă în aplicare de către S.A.I. și, ca urmare a respectivei modificări, S.A.I. nu mai respectă prevederile prezentei ordonanțe de urgență, A.S.F. ia toate măsurile necesare potrivit prevederilor art.1 alin.(2), art.1931 și art.1932 și notifică, de îndată, autoritățile competente din statul membru gazdă al S.A.I. cu privire la măsurile adoptate.”.
La alin.(4), privitor la sintagma „după transmiterea informațiilor menționate la alin.(3)”, semnalăm faptul că se utilizează procedeul de trimitere la altă normă de trimitere, care este interzis de normele de tehnică legislativă. Ca urmare, se impune revederea textului.
d) La pct.10, la textul propus pentru art.158 alin.(11), având în vedere că la alin.(1) din actul normativ de bază sunt prevăzute informațiile ce trebuie să fie incluse în scrisoarea de notificare, este de analizat dacă nu este mai adecvată soluția modificării alin.(1), astfel încât toate elementele considerate necesare pentru cuprinsul scrisorii de notificare să se regăsească la același alineat.
Reținem această observație și pentru situația similară de la pct.14.
e) La pct.11, la textul prevăzut pentru art.158 alin.(5) lit.d), pentru precizia normei preconizate sugerăm redactarea acesteia, astfel:
„d) punerea la dispoziția investitorilor a informațiilor și documentelor prevăzute la lit.a), în copie, în condițiile prevăzute la art.159;”.
Reiterăm această observație și pentru situația similară de la pct.15, în ceea ce privește textul propus pentru art.174 alin.(2) lit.d).
f) La pct.12, cu privire la norma propusă pentru art.158 alin.(13), semnalăm că, la art.1 pct.5 lit.(b) din Directiva (UE) 2019/1160, se prevede că: „În cazul în care o modificare menționată la primul paragraf este pusă în aplicare după ce au fost transmise informațiile în conformitate cu al doilea paragraf și, ca urmare a respectivei modificări, OPCVM-ul nu mai respectă prezenta directivă, autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului iau toate măsurile corespunzătoare în conformitate cu articolul 98, inclusiv, dacă este necesar, interzic în mod expres comercializarea titlurilor de participare ale OPCVM-ului și notifică fără întârziere nejustificată măsurile luate autorităților competente din statul membru gazdă al OPCVM-ului.” Prin urmare, pentru a se evita o transpunere parțială, este necesară completarea art.158 alin.(13), avându-se în vedere textul redat mai sus.
g) La pct.13, la partea dispozitivă, considerăm necesar ca aceasta să fie redactată în conformitate cu uzanța normativă astfel:
„13. După articolul 160 se introduce un nou articol, art.1601, cu următorul cuprins:”.
La textul vizat pentru art.1601 alin.(9), pentru o exprimare adecvată în context, sintagma „notificări similare celei de la alin.(4)” va fi redactată după cum urmează: „notificări similare celei prevăzute la alin.(4)”. În plus, pentru corectitudinea normei propuse, expresia „care transpune prevederile art.21 alin.(2), la art.97 alin.(3) și la art.108 din Directiva 2009/65/CE.” să fie redată, astfel: „care transpune prevederile art.21 alin.(2), art.97 alin.(3) și art.108 din Directiva 2009/65/CE”.
h) La pct.14, la textul prevăzut pentru art.174 alin.(11), cu privire la sintagma „informațiile necesare”, recomandăm detalierea acesteia, spre a nu crea dificultăți în aplicarea normei.
i) La pct.15, la textul propus pentru art.174 alin.(2) lit.2), semnalăm că expresia „pe suport durabil” nu conferă suficientă claritate și predictibilitate normei și propunem ca aceasta să fie analizată și reformulată specificându-se exact tipul de suport vizat.
j) La pct.16, la textul prevăzut pentru art.174 alin.(21), cu privire la expresia „cu scopul de a-și îndeplini obligațiile prevăzute la alin.(2)”, semnalăm că norma la care se face trimitere conține termenul „sarcini”, așadar pentru unitate în redactare, propunem folosirea acestuia din urmă.
k) La pct.21, cu privire la textul propus pentru modificarea art.1932 alin.(2), pentru o exprimare corectă, se impune înlocuirea sintagmei „societății de investiții autoadministrată” cu expresia „societății de investiții autoadministrate”.
l) La pct.22, în textul prevăzut pentru art.195 lit.l), pentru o redactare corectă din punctul de vedere al normelor de tehnică legislativă, propunem ca norma de trimitere la „art.174 alin.(2), art.174 alin.(22)” să fie redactată, astfel: „art.174 alin.(2) și (22)”.
m) La pct.23, pentru precizia normei, textul propus pentru art.195 lit.r) ar trebui să facă trimitere numai la acele elemente structurale din cuprinsul art.1932 care prevăd emiterea unor acte administrative de către A.S.F., și nu la întregul articol.
n) La pct.25, referitor la norma propusă pentru partea introductivă a art.196 alin.(1), semnalăm că stabilirea sancțiunilor contravenționale nu se poate realiza prin derogare de la prevederile art.28 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, care instituie aplicarea sistemului ablațiunii.
În situația în care se are în vedere, de fapt, eliminarea aplicării respectivelor dispoziții în cazul săvârșirii contravențiilor prevăzute la art.195 și art.1951, soluția legislativă trebuie prevăzută în cuprinsul art.206. Pentru acest motiv, propunem eliminarea din cuprinsul art.196 alin.(1) a expresiei „și art.28 alin.(1)” și completarea art.I cu un nou punct, pct.28, introdus după pct.27, în următoarea redactare:
„28. Articolul 206 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art.206. - În măsura în care prezenta ordonanță de urgență nu prevede altfel, dispozițiile referitoare la contravenții se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția art.28 alin.(1) și a art.29”.
Pe cale de consecință, actualul pct.28 al art.I va deveni pct.29.
Observația este valabilă și pentru art.II pct.23, referitor la partea introductivă a art.52 alin.(1), astfel încât și art.II trebuie completat cu un punct nou, prin care să fie modificat, în mod similar, art.57 alin.(1) din Legea nr.74/2015.
Menționăm că, în măsura în care se are în vedere aplicarea aceleiași soluții legislative și în ceea ce privește contravențiile prevăzute în Legea nr.24/2017, art.III ar trebui completat, de asemenea, cu un nou punct, prin care să fie modificat, în mod similar, art.155 alin.(9) din acest act normativ.
La norma propusă pentru art.196 alin.(1) lit.a), semnalăm că stabilirea limitei maxime a amenzii contravenționale trebuie să aibă în vedere, pe lângă gravitatea faptei, și asigurarea unei corelări cu limita minimă a amenzii, astfel încât să poată fi respectat principiul proporționalității.
Precizăm că stabilirea unor limite prea largi ale amenzii (de la 1.000 lei, respectiv de la 10.000 lei la 22.098.000 lei) conduce la nerespectarea principiului proporționalității sancțiunilor contravenționale consacrat de art.5 alin.(5) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, potrivit căruia sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Avem în vedere faptul că, prin stabilirea unei diferențe atât de mari între limita minimă și limita maximă a amenzii, nu poate fi determinată aprecierea legiuitorului cu privire la periculozitatea faptei, soluția legislativă conferind, în plus, o putere discreționară a agentului constatator în ceea ce privește individualizarea sancțiunii.
Observația este valabilă și pentru art.II pct.23, referitor la norma propusă pentru art.52 alin.(1) lit.a) din Legea nr.74/2015.
o) La pct.27, în cuprinsul părții dispozitive, pentru concordanță cu normele de tehnică legislativă, expresia „alineatul (4)” trebuie să fie scrisă „alin.(4)”.
Cu privire la textul propus pentru art.198 alin.(4), semnalăm că prevederea referitoare la necesitatea motivării actelor administrative ale A.S.F. nu reprezintă o derogare de la dispozițiile art.7 alin.(1) și art.11 alin.(1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, așa cum rezultă din textul propus. Este necesar, de aceea, ca norma să fie prevăzută într-un alineat distinct al articolului.
Totodată, pentru rigoare în exprimare, sintagma „inclusiv prin aplicarea corespunzătoare a regulamentelor europene direct aplicabile în statele membre, emise la nivelul Uniunii Europene” trebuie redată sub forma „sau pentru aplicarea regulamentelor adoptate la nivelul Uniunii Europene”.
Observațiile sunt valabile, în mod corespunzător, și pentru art.II pct.27, în ceea ce privește norma propusă pentru art.57 alin.(2) din Legea nr.74/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru art.III pct.3, referitor la norma propusă pentru art.155 alin.(7) din Legea nr.24/2017.
p) La pct.28, semnalăm că mențiunea de transpunere cu privire la Directiva (UE) 2019/1160 este incompletă, întrucât din Tabelul de concordanță anexat dosarului reiese că prin modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/2012, cu modificările și completările ulterioare, se realizează o transpunere parțială a directivei menționate supra. Astfel, potrivit art.45 alin.(2) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care printr-un act normativ se transpune doar parțial un act european, „mențiunea de transpunere trebuie să specifice în detaliu textele (secțiuni/articole/paragrafe, după caz) transpuse”.
Totodată, potrivit normelor de tehnică legislativă la mențiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene, este necesar să se detalieze coordonatele de publicare ale actelor europene ce sunt transpuse prin proiectul de lege.
În concluzie, se impune reformularea normelor propuse pentru pct.11 și 12 din mențiunea de transpunere, potrivit următorului model:
„11. art. (...) din Directiva (UE) 2019/1160 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivelor 2009/65/CE și 2011/61/UE în ceea ce privește distribuția transfrontalieră a organismelor de plasament colectiv, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr.188 din 12 iulie 2019”;
„12. art.60 din Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a Directivelor 2002/87/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE și 2014/65/UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr.314 din 5 decembrie 2019”.
Reiterăm observația pentru cazul similar de la art.II pct.28, referitor la redactarea pct.4 și 5 de la mențiunea de transpunere din Legea nr.74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative, cu modificările și completările ulterioare.
9. Cu privire la art.II, semnalăm că sunt propuse numeroase intervenții legislative asupra Legii nr.74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, menționăm că actul normativ asupra căruia se realizează intervenția legislativă conține un număr de 70 articole în vigoare, deci este de analizat dacă prin cele 29 de intervenții este afectată concepția generală și caracterul unitar al actului, având în vedere dispozițiile art.61 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Modificarea sau completarea unui act normativ este admisă numai dacă nu se afectează concepția generală ori caracterul unitar al acelui act sau dacă nu privește întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză; în caz contrar actul se înlocuieşte cu o nouă reglementare, urmând să fie în întregime abrogat”.
a) La pct.6, la textul prevăzut pentru art.10 alin.(2), pentru rigoarea exprimării, propunem ca partea din debut să fie redată, astfel: „(2) În plus față de prevederile alin.(1), A.F.I.A. transmit A.S.F. (...).”
La alin.(3), pentru utilizarea unui stil specific actelor normative, propunem eliminarea termenului „încă” din sintagma „cu încă maximum 30 de zile”.
De asemenea, semnalăm că după ipoteza juridică marcată ca fiind alin.(4), figurează un paragraf nemarcat, aspect contrar normelor de tehnică legislativă. De aceea recomandăm ca acest text să fie marcat ca alin.(5), iar actualul alin.(5) să fie renumerotat.
b) La pct.12, la textul prevăzut pentru art.311 alin.(6), pentru o exprimare adecvată stilului normativ, propunem ca partea din debut să fie redactată, astfel:
„(6) Este interzisă desfășurarea de către A.F.I.A., pe teritoriul statului membru identificat în notificarea prevăzută la alin.(3), a activităților de pre-marketing cu privire la titlurile de participare ale FIA menționate în notificare sau cu privire la strategii ori idei de investiții similare, pentru o perioadă de 36 de luni de la data retragerii notificării.”
Reținem observația pentru cazul similar de la pct.13.
La alin.(8), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, sintagma „documentelor menționate la lit.b)–f) din anexa nr.3” trebuie redactată, astfel: „documentelor prevăzute în anexa nr.3, lit.b)–f)”.
La textul prevăzut pentru art.312 alin.(7), se impune eliminarea titlului Legii nr.126/2018, întrucât acesta a mai fost menționat în cuprinsul art.21 alin.(4), însă, după numărul și anul adoptării acestei legi trebuie să figureze mențiunea „cu modificările și completările ulterioare”. Reiterăm această observație pentru toate cazurile similare din proiect.
Totodată, norma de trimitere la „O.U.G. nr.99/2006” trebuie să se realizeze prin scrierea in extenso a categoriei juridice. Reținem observația pentru celelate cazuri similare din proiect.
De asemenea, după titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2006, se va insera sintagma „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.227/2007, cu modificările și completările ulterioare”.
c) La pct.13, la textul prevăzut pentru art.321 alin.(1) lit.a), pentru o informare corectă și completă, propunem menționarea tuturor datelor de identificare ale Regulamentului (UE) 2015/760.
La alin.(7), propunem revederea sintagmei „de la data transmiterii prevăzute la alin.(6)”, deoarece în cuprinsul normei de trimitere, respectiv alin.(6), nu există nicio referire la data transmiterii.
d) La pct.14, referitor la textul propus pentru art.33 alin.(6), pentru corelarea cu terminologia uzitată la art.2 pct.5 din Directiva (UE) 2019/1160, termenul „notifică” se va înlocui prin termenul „informează”.
e) La pct.15, din rațiuni de tehnică legislativă, partea dispozitivă va avea următorul cuprins:
„15. După articolul 47 se introduc două noi articole, art.471 și 472 , cu următorul cuprins:”
La textul prevăzut pentru art.471, întrucât acest element structural este alcătuit dintr-o singură ipoteză juridică, marcarea acesteia cu cifra „1”, redată între paranteze, nu este necesară iar aceasta se va elimina.
f) La pct.19, la textul prevăzut pentru art.51 alin.(2), lit.k), pentru coerența normei, propunem reconsiderarea formulării „dintr-un stat membru UE a FIA din UE în Uniunea Europeană, (...)”.
g) La pct.22, la textul prevăzut pentru art.513 alin.(1), având în vedere că la pct.1 din cuprinsul art.II s-a stabili că trimiterea la actul european se va realiza prin utilizarea sintagmei „Regulamentul (UE) nr.231/2013”, propunem ca trimiterea la actul european să se facă, astfel: „Regulamentului (UE) nr.231/2013”.
De asemenea, cu privire la sintagma „în condițiile legii”, semnalăm că normele de tehnică legislativă impun indicarea în mod expres a actelor normative avute în vedere. Prin urmare, se impune revederea și reformularea textului.
h) La pct.25, la textul prevăzut pentru art.521 alin.(6), pentru rigoare normativă, expresia „în termenul şi conform cerinţelor prevăzute de prezenta lege, Regulamentul (UE) nr.231/2013, Legea nr.24/2017 și reglementările emise de A.S.F. în aplicarea acestora, după caz” trebuie înlocuită cu expresia „în termenul şi conform cerințelor prevăzute de prezenta lege, de Regulamentul (UE) nr.231/2013, de Legea nr.24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, republicată, și reglementările emise de A.S.F., în aplicarea acestora, după caz.”.
10. La Art.III în ceea ce privește partea introductivă, având în vedere că Legea nr.24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață a fost republicată, propunem ca aceasta să aibă următorul conținut:
„Art.III. - Legea nr.24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.772 din 10 august 2021, se modifică și se completează după cum urmează:”.
La pct.4, în cuprinsul părții dispozitive, pentru precizie și corectitudine, expresia „punctul 5” trebuie înlocuită cu mențiunea „punctul 4”. Totodată, textul amendat trebuie să fie identificat în mod corespunzător.
11. La art.IV, pentru o redactare corectă, propunem ca formularea „cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, ...” să fie redată sub forma „republicată, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege (...)”.
PREŞEDINTE
Florin IORDACHE
Bucureşti
Nr.443/19.04.2022